de profundis

739.jpg

disperarea ca nu sunt mereu fericita 100%; sub fiecare lumina se ascunde derizoriul, dar vad si lumina si derizoriul; asa cum dincolo de copacii care plutesc in soare se vede cimitirul invelit in acelasi soare magnific, asa cum in umbra cruda in care sta banca din parc, e si sclipirea rafinata a unui fluture sidefat.(ma ia valul- stiu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: