Mircea Cartarescu – „Orbitor” (insemnarea1)

Imi face impresia ca are o viziune cinematografica – vede cosmic, pana in strafundurile micilor case bucurestene, are perspectiva unui satelit – mundana si extramundana. 

Chiar ma gandeam ca in vremurile actuale un roman bun trebuie sa arate ca un film bun. Cu ce sa suplineasca lipsa combinatiei – imagine+sunet+text?

mircea_cartarescu_by_cosmin_bumbutz.jpg

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. De ce doar Orbitor 1?
    Cartarescu e – imi asum total asta – un geniu in proza, poate singurul nostru geniu in proza, si un poet bun, rareori foarte bun. Orbitor 2 poate plictidi uneori, dar 3-ul lamureste tot. Mare, mare de tot. De asta m-a iritat nu stiu ce natarau de pe „Terorism de cititoare” care scria ca, bineinteles, M.C. nu se poate compara cu Pynchon, Sabato etc. Ba sigur ca se poate, e la fel de bun, chiar daca e roman. Ce, parca poemele lui Borges se compara cu cele ale lui Ion Muresan?!

  2. Scuze! (Orbitor 1, adica o prima insemnare legata de Orbitor 3, pe care am inceput-o si care va fi urmata de celelalte doua pe care nu le-am citit, dar ma bucur ca nu am facut-o din moment ce a treia deschide calea de intelegere a celorlalte.)
    De acord ca MC este mare, mare si stau si ma gandesc daca nu cumva asta ar fi solutia pentru ca proza de la noi sa fie geniala – prozatorii sa fie si poeti, macar poeti buni, daca nu foarte buni(fapt ce era acum cateva secole un mare handicap pentru un prozator).Viziunea capata, parca, o adancime neobisnuita, are forta de a crea lumi mult mai bogate in paralel cu realitatea obisnuita. Cartarescu imi face impresia ca e un extraterestru ascuns sub masca lui ovala, care s-a intrupat intr-o Marie, asa cum el insusi o sugereaza in carte, si vine, parca, spre a ne oferi noua, fiintelor de aici o viziune unitara asupra a ceea ce ni s-a intamplat/se intampla de cateva decenii incoace, dar o face intr-un mod straniu, specific unei fiinte inzestrate cu un ochi interior la fel de puternic precum cel exterior. Imi pare ca are acea sensibilitate stranie pentru noi, pamantenii, a unei fiinte total spiritualizate sau care isi sondeaza acest raport spirit-trup permanent. (Candva am avut si eu impresia ca sunt un extraterestru venit aici pentru a vedea cum simt viata pamantenii; aveam in perioada aceea o puternica senzatie ca nu apartin acestei lumi si ca poate am venit de altundeva, avand misiunea de a gasi ceva aici. Inca nu am gasit 🙂 )
    In ce priveste comparatia Borges – Ion Muresan 🙂

  3. prin incercarea sa d a parea cat mai simplu si sincer, CHIAR nu pare original! e doar calea cea mai usoara!! de ce iubim femeile…?????!?!?! aaaok capitolul zaraza …merita ..e induiosator ! vreo doua capitole nu aveau nicio relevanta ..referitor la titlul cartzii…ultimul capitol fascinant ce i drept …cucereste ..! imi pare foart transant …!

  4. Mircea Cartarescu e genial . Punct.
    Cu asta am incehiat tot ce am avut de spus.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: