Sta sa ploua, a picurat mai des uneori; lasat haine de ploaie in masina; frig; trimis Dan sa mi le ia, a fost refuzat de cei de la intrare; frig; am insistat eu incercand sa ii imbunez; succes (cum sa rezisti unei fete rebegite de frig 🙂 – despre avantajul umilitor de a fi fata). Nu era chiar asa de frig, dar avand niste probleme de sanatate, il simteam mai acut decat ceilalti.
Concertul
Thunderstorm
abia ne dezmeticeam; ma enerva basistul; imi placea unul din chitaristi, discret, celalat avea ceva solouri bune
Rage
Ne-au salutat, au cantat o melodie; reactii slabe ale spectatorilor; au cantat-o pe a doua- la fel, dar a treia a fost chiar buna – entuziasmul publicului – Trupa incantata – ne-a salutat din nou. Calitatea e cel mai bun mijloc si unicul de a fi bagat in seama de noi, masele, cand esti mai putin cunoscut. Bun chitaristul si cel de la tobe.
Lake of Tears
Vocalistul afumat, dar are un timbru superb. Atmosfera cantecelor sale e aparte. Versurile pe masura. O singura critica, dar pt mine importanta- o oarecare monotonie in succesiunea melodiilor si, cum spune Dan, lipseste talentul cu care improvizau trupele mari la concerte – Deep Purple, Iron Maiden (care mai nou au devenit si ei un fel de roboti ce interpreteaza hiturile)etc. Se canta melodiile ft cunoscute, se antreneaza din cand in cand publicul, dar in afara ca i-ai vazut pe viu – si, apropo, sunetul lasa de dorit!- nu te alegi cu nimic fata de situatia in care i-ai asculta acasa.
Boogie bubbles, Raven land, Forever autumn, Sweetwater – superbe si multe altele.
„Lake of Tears este o trupă suedeza de gotic metal, înfiinţată în 1992. Sunt o excepţie în genul pe care îl practică prin faptul că reuşesc să creeze imagini impresionante fără a folosi tehnici heavy metal în exces, ci doar printr-o abordare artistică.
Componenţa actuală este următoarea: Daniel Brennare (voce, chitară), Mikael Larsson (bass), Magnus Sahlgren (chitară) şi Johan Oudhuis (baterie). ” (wikipedia)
Alte melodii ale lor care imi plac mie
Headstones, Dreamdemons, Upon the highest muntain, When my sun comes down, Raistlin and the rose
Versuri
When my sun comes down:
Someone to carry me home, to forests where I do belong, close my eyes,
little bit scared
And no one to care
So fell autumn rain:
Leaving with twilight though I was chosen
To wander the way in the darkest of nights
Oh in the summer sun how soon i came to stray
A true damnation when I turned away
Din pacate, versurile trupelor rock nu sunt la fel de grozave precum combinatia intre muzica si ele, sunt putine trupe care au versuri pe masura.
Filed under: muzica |
Lasă un răspuns