Dictator

Cred ca monologul asta din finalul filmului este tot ce poate fi mai frumos ca discurs plin de umanism, intr-o epoca dezumanizata si dezumanizanta. Filmul in ansamblu este ok, nu prea grozav, dar monologul asta il salta dramatic.

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. si cand te gandesti ca a fost facut in `40…
    si toate s-au indreptat si se indreptau deja spre ura….in nici un caz libertate sau umanitate…
    am sa revad filmul

  2. Exact si cred ca explicatia pentru care in anii aceia erau asa de lucizi in ce priveste posibilele „cai de progres” ale omenirii este ca inca puteau compara cu perioada care tocmai se incheia, ocazie care pentru noi nu exista.

    Am fost mereu surprinsa de puterea de previziune a celor de la inceput de secol, de exemplu poetii simbolisti sau precursorii lor, mai ales Baudelaire si asta a fost explicatia pe care mi-am dat-o.

  3. nu stii contextul in care a fost facut filmul acesta?
    din cate am citit,
    chaplin ajunsese deja pe lista neagra a lui hitler si trebuia lichidat 🙂 acesta a aflat de planurile mustaciosului si i-a luat-o inainte .
    l-a ironizat si caricaturiazat sa ii ajunga! in acest fel si-a creat si un scut antitero in jurul lui. cine mai indraznea sa il asasineze pe artistul care a ras cu atat pofta si talent de marele dictator? 🙂

  4. curaj nebun pe Chaplin, in cazul asta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: