Como agua para chocolate 1992

n5628like water for chocolate

Tocmai am vazut acest film. Face parte din categoria filmelor care te absorb in lumea lor si nu iti mai dau drumul.

Pe scurt, este vorba despre o familie traditionala mexicana, de  fermier,  cu trei fiice, o mama foarte severa, un tata ce face infarct cand i se sugereaza ca fiica lui mijlocie ar fi a altui barbat, un mulatru; traditia era ca fata cea mica sa ramana nemaritata pentru a avea grija de mama ei pana la moartea acesteia. Intamplarea face ca tocmai de ea, Tita,  sa se indragosteasca un tanar frumusel, Pedro, dar pentru ca fata are interdictie la casatorie, el accepta sa se casatoreasca cu sora ei mai mare, Rosaura, pentru a fi in preajma fetei iubite. Tita este bucatareasa familiei, dar mancarurile ei sunt magice, caci prin ele ea isi transmite si sentimentele – astfel ca la nunta surorii ei, toti plang atunci cand mananca din tort, simtind o stranie tristete, amintindu-si de iubirea vietii lor neimplinita.

Filmul este realizat pe baza unei carti a scriitoarei mexicane Laura Esquivel. Cartea a fost publicata in limba spaniola, in 1989,  iar ecranizarea din 1992 a castigat 11 premii Ariel, ale Academiei de film mexicane.

Evident, cartea/filmul foloseste realismul magic al scriitorilor sud-americani. Apar cateva simboluri- patura pe care Tita o croseteaza noaptea cand nu poate dormi de durere ca nu poate sa fie sotia lui Pedro, in noptile cand iubitul ei este in bratele surorii ei…. Patura aceasta este atat de lunga, incat atunci cand Tita, avand o mare depresie, este luata in ingrijire de un medic, ii atarna in urma trasurii ce o duce la casa medicului. E aceeasi patura care, in noaptea in care Pedro si Tita sunt in sfarsit impreuna, ii acopera pe acestia cand flacarile ii cuprind – el moare de infarct, de prea multa fericire, iar ea se sinucide mancand fosforul capetelor de chibrit- caci i se spusese ca oamenii au in ei fosfor, dar acesta trebuie sa fie aprins cu ajutorul oxigenului si al unei lumanari – oxigenul sunt sentimentele noastre; alte elemente fantastice: mancarurile Titei ii preiau sentimentele si le transmit celor ce mananca; ea, virgina, il alapteaza pe fiul lui Pedro si al Rosaurei; fantoma mamei care o bantuie, fantoma bucataresei care o iubise mult si o invatase sa gateasca, care ii aranjeaza patul in care avea sa fie pentru totdeauna a lui Pedro.

In multe privinte cartea seamana cu romanul lui Marquez „Dragoste in vremea holerei” – cei doi nu pot fi impreuna, dar iubirea nu se stinge, asteapta o viata sa se implineasca, iar la final asa se intampla. Seamana cumva si cu „La rascruce de vanturi”, caci apare personajul calm, bland tandru – doctorul Brown, care o cere in casatorie pe Tita, dar spre deosebire de Catherine, aceasta nu il lasa pe Pedro pentru doctor; fiul doctorului – Alex se casatoreste cu nepoata Titei, fiica lui Pedro si a Rosaurei.

Fundalul istoric este perioada revolutiilor din Mexic – vizibil in cateva episoade – sora cea mijlocie, Gertrudis, fuge cu un capitan al lui Pancho Villa; dupa mai multi ani ea se reintoarce ca sotie a acestuia si primind titulatura de „d-na general”; la ferma vin revolutionarii si cer mancare, iar stapana apare inarmata, nepermitandu-le sa intre in casa. Totusi, revolutia este prezenta incidental, accentul cade pe viata Titei, pe indeletnicirile ei casnice si suferintele inabusite.

Cam slab e actorul ce il interpreteaza pe Pedro, cam fals, dar, evident, aratos. Personajul insusi este slab de caracter, desi s-a sacrificat, pentru a fi alaturi de Tita.

Ce impresioneaza este forta cu care personajul Tita isi reprima sentimentele puternice, supunandu-se mamei ei, felul in care indura zilnic durerea de a-si vedea iubitul tanjind dupa ea, fiind atat de aproape si atat de inaccesibil, sub ochiul vigilent al mamei care i-a jurat ca nu o va lasa sa se apropie de el; solutiile de supravietuire psihica pe care le gaseste – crosetatul paturii, gatitul mancarurilor care astfel ajung in corpul iubitului, odata cu sentimentele ei.

Iubirile care nu se pot implini, care rezista in timp, care ii consuma pe cei doi, care ii distrug…au priza in lumea noastra moderna, caci iubirile de acest tip au ramas un mit…

Anunțuri

9 răspunsuri

  1. N-am citit cartea şi nu ştiam nici de film…ms pentru recomandare!;))

  2. E un film frumos si intens, merita vazut…pe alocuri parca asteptam mai mult, dar e frumos in ansamblu…
    Ma bucur ca te intereseaza 🙂

  3. Poi cum să nu, uite aşa mai aflăm unii de la altţii câte ceva…unde mai pui că e şi gratis! 🙂

  4. Imi amintesc filmul, l-am vazut intr-o noapte la TVR, din greseala (adica fara sa stiu nimic de el). Poate de aceea mi-a si placut mult, m-a surprins. Oricum, imi place stilul sud-americanilor.

  5. Da, si eu am „patit” asta – sa imi placa un film vazut la tv, despre care nu stiam nimic, ca o surpriza placuta

  6. Felicitări pentru blog… l-am găsit pe lista premianţilor de la Insemnari din subterană şi îmi place pentru că reuşeşte să fie interesant, să nu plictisească. Iar, la subiect, vreau să spun că şi eu am păţit cu două filme, la care am rămas doar pentru că mi-era lene să mă extrag din fotoliu şi m-au încântat peste măsură: http://www.imdb.com/title/tt0068853/ şi http://www.imdb.com/title/tt0085213/, adică Viaţa şi vremurile judecătorului Bean şi Ballando, ballando.

  7. Acum văd că pentru muzica din al doilea un roman a luat premiul Cesar!

  8. Multumesc. bine ai venit pe aici! blogul are momentele lui bune si mai putin bune, iar pentru mine este ca o agenda in care imi insemnez ceea ce imi place pentru a reveni de cate ori am nevoie de ele.

    Nu am auzit de acele filme, asa ca o sa le caut! Orice propunere de film e binevenita 🙂

  9. Am citit cartea intr-o singura zi, e magnifica! Dar imi spuneti unde as putea gasi filmul? Cu DC++ (indiferent ca e strong, peerweb sau apex) nu-l gasesc sa-l descarc… Multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: