Johannis

Pentru prima data am votat cu inima deschisa.

Se vede atat de bine ca Ponta nu vrea ca Diaspora sa voteze, caci nu va fi pentru el. Spera ca „legea” invocata cum ca nu mai poate deschide sectii de votare sa ascunda Occidentului si tuturor cat de frica ii e de jumatatea de romani care nu il vor, Ardealul si Diaspora, unde sunt oamenii cu vederi vestice, oamenii care nu depind de chilu’ de malai, care nu sunt manati in grup la vot de primarii asudati ca nu fac planu’ la vot. Spera sa ascunda cat de urat e gestul sau, cat de las, cat de disperat. Spera sa ascunda disperarea oamenilor care nu il mai vor, nu mai vor PSD, nu mai vor Rosu.

Acum se vede mai mult decat oricand cat de bagata in noroiul propagandei e tara asta, cat de imbatranita, resemnata cu locul caldut, indiferenta ( dar nu azi). Se vede cat de bine spala televiziunile creierele, cum pot face din om neom, doar pentru sfanta audienta.

Nu ne trebuie numai cateva sute de ron, nu ne trebuie numai drumuri asfaltate in graba, la alegeri, un ceva, un catva, ca sa mai peticeasca nevoile, ne trebuie fapte, ne trebuie masuri esentiale pentru a ajunge la un nivel de autorespect, ca tara, acceptabil, ne trebuie libertate, ne trebuie viziune.

Daca cei din Diapora voteaza, o fac pentru ca le pasa de tara, in care s-ar mai putea intoarce candva, o fac pentru ca ei vad , clar, mai bine spre ce trebuie sa ne indreptam, pentru ca ei stiu cum e dincolo de cortina rosie. Stiu ca acolo nu e totul roz. Sunt constienta de jocurile de interese, de marile gesturi mici din Occident, de mastile ce pretind morala tarilor mici, dar dedesubt se urmaresc cele mai meschine lucruri, si totusi…..aceea e directia spre DEMOCRATIE, acolo se promoveaza dreptul la libertate, acolo se promoveaza lupta impotriva discriminarii, acolo se aud vocile.

Daca nu va fi sa se implineasca sperantele mele, desi le voi avea pana in ultima clipa, imi doresc enorm ca Presedintele Nostru, cum il numesc eu in fata fetitei mele, sa nu dispara, sa nu ne lase pe noi, jumatatea care dorim mult mai mult…Imi doresc sa existe, sa se formeze o forta puternica in jurul lui, sa fie cu adevarat o DREAPTA unita prin el si pentru milioanele care ii dorim, care vrem normalitate.

Ca niciodata, nu am aversiune pentru votantii lui Ponta. Stiu ca sunt oameni, fie cu interese in Partid, fie dusi de la spate de primari, fie ametit cu ura pentru Basescu, fie unii carora le place locul caldut ocupat si nu vor schimbare, fie batrani care nu vor schimbare… ” Ii numesc pleava pe toti cei ce traiesc din gesturile altora si, asemenea cameleonului, iau culorile altora, iubesc partea de unde le vin darurile, gusta aclamatiile si se judeca in oglinda multimii: caci nu ii gasesti, nu sunt, ca o citadela, inchisi asupra comorilor lor si, din generatie in generatie, nu-si transmit substanta, ci-si lasa copiii sa creasca fara a-i plamadi. Si ei cresc ca ciupercile, umpland lumea” ( ST. EXUPERY – ” CITADELA”, p. 93, RAO)

Mi-as dori ca noi, romanii, sa nu mai fim segregati de ura reciproca a partidelor, pentru ca doar uniti vom putea schimba ceva, doar daca intelegem ca BINELE COMUN conteaza, ca DREPTURILE noastre conteaza si ca cei de sus trebuie sa ni le protejeze.

Desi articolul nu e centrat, aparent, doar pe Johannis, cum titlul ar fi cerut-o, pentru mine acest cuvant E TOTUL.

Poezie- Ca paraul zglobiu al unui izvor

Ne luam patura si plecam.

Veseli, ridicam stele argintii cu pasii nostri.

Si casele treceau pe langa noi

Cu garduri proaspete in soare

Si pomi in dosul portilor.

Iar vorbele noastre curgeau

Ca paraul zglobiu al unui izvor.

Si ne asterneam sub stejari batrani

Patura, cu sandalele alaturi.

Si vantul pleca lin plantele de pe malul raului,

Plante ascutite cu moturi catifelate,

Si apa curgea incet, nestiut,

Si noi radeam si aruncam spre cer

Fulgi proaspeti de lumina

Si padurea se misca

Sub degetele vantului

Firele de iarba se plecau sub talpile noastre de zapada,

Si sufletul nostru se impletea cu vantul si se ascundea dupa copaci.

Poezie- Imi amintesc intinsele miristi…

Imi amintesc intinsele miristi, in zapuseala amiezii

In care suflul campiei adia ratacind.

Porumbul cu frunze ascutite

se infigea in linistea adanca.

Imi amintesc de ea,

micuta si subtire, cu mainile ca niste crengi uscate

Si iute, si cu parul lung, lins, pan’ la brau,

Acoperisurile de tabla lucitoare

Si butoiul din care luam apa de ploaie sa ne scaldam –

Trei zeite in sandale de plastic

Si regina-noptii picurand vraja

Seara cand caprele veneau de la rand

Intr-un val de praf ridicat de copitele lor mici si dure

Si ochii lor nelinistiti cautand apa si drobul de sare

Si sufletul plutind departe, departe

In cerul prea aproape al campiei.

 

Olimpicii romani internationali la matematica nu conteaza cat sportivii olimpici, desi sunt in mod egal stralucitori

Nu spun ca cei premiati la Londra nu sunt merituosi, dar olimpicii internationali la mate, fizica, astronomie, geografie, chimie …chiar nu conteaza deloc pentru guvernul asta? Rasplata ar fi trebuit sa fie cel putin la fel, daca nu chiar mai consistenta pentru „creiere” si ei nu si-au primit nici amarata aia de suma. Dar pentru ca inteligenta nu e mediatizata, pentru ca ne inhiba, super-inteligenta nici atat. Televiziunile, ziarele nu mediatizeaza decat tampenii, alaturi de politica, fotbal – care au devenit  la fel de inepte, in tara asta. Probabil ca cei care ar trebui sa-i premieze se gandesc ca oricum pleaca.

Articol preluat din „Adevarul”

„Elevii români care au câştigat medalii la olimpiadele internaţionale de matematică nu au fost recompensaţi de Guvernul român, pe motiv că banii nu au fost deblocaţi de Ministerul de Finanţe. În schimb, pentru olimpicii de la Londra s-au dublat premiile.

România este ocupanta primului loc în Uniunea Europeană la Olimpiada Internaţională de Matematică de anul acesta. În plus, elevii români au ocupat locul 10 din 100 de ţări.

Cu toate acestea, rezultatele lor nu par la fel de impresionante ca şi ale sportivilor care au cucerit medalii la Jocurile Olimpice de la Londra.

Deşi premiile sportivilor au fost dublate, matematicienii de aur nu au primit aceeaşi atenţie.

„A fost strigător la cer faptul că un prim ministru spune că a deblocat cinci milioane de euro, iar olimpicii la matematică nu au putut primi o sumă de 20 de ori mai mică pentru medalii la fel de strălucitoare ca şi cele ale sportivilor care au câştigat medalii la Londra. Pot spune că medaliile elevilor au un impact mult mai mare. M-a deranjat atitudinea diferită faţă de lucruri care ar trebui să fie măcar la fel. Ar trebui să preţuim viitorul intelectual la fel ca cel fizic”, a declarat pentru „Adevărul” coordonatorul lotului olimpic de matematica, Radu Gologan.

Deşi iniţial elevii trebuiau să fie premiaţi la Bucureşti, ei au fost întorşi din drum de autorităţi sub pretextul că banii nu au fost deblocaţi. Acest eveniment i-a afectat şi mulţi dintre ei au simţit un gust amar pentru că nu sunt apreciaţi.

„Problema este că aceşti copii pleacă la studii în străinătate cu un gust amar. Unii şi-au socotoit aceste premii (8.000 de lei pentru medaliaţii cu aur, 5.000 de lei pentru cei medaliaţi cu argist şi 3.000 de lei pentru cei care au cucerit bronzul) ca bani de buzunar, bilet de avion etc. Acum simt că ţării nu-i pasă de ei”, mai spun Gologan.

semipoezie 2

El zise: in raftul de la fata pui cearsafuri si fete de masa

Si aici sa ramana doar prosoape

Mama, ce buni biscuiti

Facuti in casa, totul bio

O masina trece pe strada laturalnica de sub fereastra blocului

Si sunetul se stinge instantaneu

Stii de ce nu ai gasit punga cu pesmet?

…

Nu? Pentru ca nu ai pus-o la locul ei, de-aia.

poezie

Privesc cortul meu de la mare

Din fotografia veche de anul trecut

E asa de verde

Si pastreaza mirosul ierbii de la mare, arsa de soare, dar proaspata la umbra

Reavana de sub el

Si soarele cald din fotografie

Face sa luceasca cortul maro de alaturi

Doua prosoape spanzura bland la umbra de sub pavilion

Iar salcia de alaturi e pe jumatate cu fata spre soare.

Din experienta de mama

Nu vreau sa umplu blogul cu lucruri legate de copil- poze, jurnale pas cu pas- asta ar trebui facut intr-un blog special, dar nu am timp pentru asta- vreau doar sa ajut eventuale mame care cauta disperate- ca mine- solutii pentru diverse probleme – cum sa alegi un carucior, un patut, ce lucruri sunt utile, cum sa treci cu bine de diversificare ….Le voi aduna intr-un singur post, actualizat periodic.

Ce mi-a pus mie reale probleme a fost diversificarea

Nu la sucuri a fost problema- am inceput cu o lingurita suc de mar, apoi in ziua a doua o lingurita suc de morcov si treptat le-am amestecat.

Problema a intervenit la mancare. De fapt era foarte simplu- exact ca la suc- incepi cu o leguma si i-o faci piure, un piure cat mai lichid. Intrebarea este cu ce leguma sa incepi, una care sa ii placa,- dovlecelul e cel mai indicat (fara samburi) sau morcovul. Intai o lingurita piure de dovlecel, fiert la aburi sau inabusit, amestecat cu putin lapte formula/matern fiert sau nu. Apoi doua…Apoi adaugi o alta leguma- morcov fiert  sau ardei gras rosu (care e mai dulce) – nu as sugera pastarnac, telina, radacina de patrunjel- au un gust prea aspru, intens. O alta varianta e sa combini dovlecelul cu cartof dulce sau dovleac placintar- daca e sezonul- sunt dulci si au o aroma fina.

Nu te astepta sa manance o ceasca de la inceput- daca mananca de buna voie doua lingurite, e ideal. In timp, va creste cantitatea. A mea mananca o ceasca acum, la 11 luni.

Stai cate o spatamana cu o leguma. In prima dovlecel sau altceva, in a doua -dovlecel cu inca una, cartof dulce – recomand, in a treia dovlecel cu ardei rosu sau cartof dulce cu ardei sau cu o alta leguma- nu combinatii de mai mult de doua, maxim trei. Eventual ii poti da a doua leguma singura si mai tarziu sa o combini cu dovlecel.

In concluzie, doua reguli ( pe langa multele reguli ale diversificarii gasite pe toate site-urile):

Incepe cu o leguma, apoi o combina cu a doua, apoi fa alte combinatii intre ele, cate doua- maxim trei

Nu te astepta sa manance mult- e etapa obisnuirii cu ceva cu totul nou, e o experimentare pentru copil. Diversificare inseamna o obisnuire fooooooarte indelungata cu diversele gusturi si consistente.

Ce ii adaugi nou- sa fie de la cantitati foarte mici, la din ce in ce mai mari- treptat- cuvantul acesta – treptat e foarte important

Pentru mine, cartoful dulce si dovleacul placintar au fost salvatoarele.

Eu le-am combinat cu cartof (acesta trebuie introdus dupa morcov, dovlecel si ardei, cartof dulce).

Diversificarea e bine sa inceapa la 5 luni si, foarte important, trebuie dat totul cu lingurita- de la suc…eventual doar piureul. Eu i-am dat si supa groasa la inceput cu biberonul si am avut de tras sa o obisnuiesc cu lingurita- cu ideea de lingurita, apoi cu ce continea ea.

Ordinea introducerii:

Suc de fructe/legume- mar, morcov, nectarina, para, caisa, piersica – sunt usoare si gustoase

Se combina intre ele, dar e bine sa se inceapa cu cantitati mici adaugarea fructului nou

Sucul se recomanda a fi dat la ora 11, intre mesele de lapte, iar dupa- masa, la 16-17- piure de fructe – la abur, cred eu, se incepe cu un fruct o saptamana, se adauga treptat un al doilea…

Eu nu am facut asa- am dat sucul din luna a 4-a, iar piureul din luna a 5-a- cand e cel mai bine sa aduagi mancarea solida- nici prea devreme, nici prea tarziu

Apoi se introduce – in saptamana a 2-a supa de legume (doar zeama)- se recomanda intai supa de morcovi, apoi sa se adauge treptat alte legume-patrunjel, pastarnac, telina- eu nu le prea recomand, caci sunt aspre- mai bine- dovlecel, cartof dulce- nici ardeiul nu are o aroma prea discreta- oricum se adauga treptat cate putin si restul de legume si vezi la care refuza supa- semn ca gustul celui nou nu ii place, il scoti si revii peste o luna cu el. Mai tarziu (7-8 luni)- broccoli, conopida, spanac, salata.

Apoi in saptamana urmatoare – recomand eu- se da dupa supa si o lingurita-doua de piure de legume- despre care am scris la inceput pentru ca e cel mai important- caci e pasul decisiv catre mancarea solida.

O alta idee- foarte buna, cred, e ca piureul- de fructe sau legume, sa fie la inceput foarte apos, ca si sucul, apoi din ce in ce mai gros- o trecere treptata la consistenta de solid e foarte importanta

Asadar, se incepe cu o leguma/fruct, se adauga treptat, de la cantitati mici un al doilea, se trece treptat la consistenta de solid- cu multa rabdare- caci totul e foarte nou pentru ei.

Apoi se introduce branza de vaci, amestecata cu mar copt la abur sau la cuptor.

Carnea se introduce la 6 luni- dupa parerea mea. Si tot asa, treptat, de la un varf de lingurita, pana la 1-2 lingurite, in piureul de legume sau chiar data singura.

Totul trebuie mixat foarte bine- consistenta sa fie foarte fina, apoi se va trece la consistenta de terci- pe la 8 luni sau in functie de copil…- si tot asa treptat- o lingurita de terci amestecata cu pasta, apoi una jumatate …

Faina de orez e foarte buna- orez trecut prin masina de cafea- cu ea se poate ingrosa treptat supa si se poate amesteca si cu cate o leguma pana la consistenta de piure.

La 6 luni se poate adauga untul, un varf cutit, care va fi de mare ajutor la piureuri. Uleiul de masline se poate adauga de asemenea plus putin lapte sau nu.

La 6 luni – oul fiert, iaurtul facut in casa, smanatana (foarte putina), carnea de vita. La 7 luni ficatelul,la 8 luni cerealele cu gluten (faina, gris), malaiul, pastele mici; la 8 luni- pestele- somon, cod, merluciu, pastrav.Nu am spus de cerealele la cutie- de la Netle, Milupa- eu le-am introdus la 4 luni , de la Nestle, si i-au placut foarte mult- in biberon, seara inainte de culcare.

Aceste varste ale introducerii uneia sau alteia sunt orientative- se pot introduce si mai tarziu. Eu, de exemplu nu i-am introdus nici la 11 luni vita, desi ar trebui caci contine mult fier – a carui lipsa e o problema pentru bebe- fierul trebuie luat din carne, ou, ficat, dar si din legume, cereale.

Vitamina C de asemenea trebuie asimilata – din fructe, zeama de lamaie, legume fierte la abur- ea ajuta fixarea fierului si ii creste pofta de mancare.

Eu am avut probleme cu gustarile – nu ii plac fructele cu biscuiti- asa ca i-am dat branza de vaci cu fructe la abur; faina de orez cu lapte si  banana, fulgi de ovaz cu lapte si fructe la abur cu sau fara un fruct crud strecurat.

Voi posta si cateva retete care au avut succes la mine.

Pe parcursul saptamanii trebuie sa manace de 2-3 ori carne, de 2 ori ou, o data ficat,  de doua ori peste.

Trebuie sa spun ca am avut probleme cu iaurtul si smanatana, care nu i-au placut- doar iaurtul de la Nestle era acceptat cat de cat.

O alta idee- daca copilul e mofturos, ca al meu, trebuie sa ii dai putin, dar concentrat- in doua lingurite sa ii dai si ou, si legume sau si carne, si legume….

Inca un lucru foarte important- eu am cautat pe net si am copiat sute de retete, dar de fapt, se incepe cu una- doua legume care ii plac, la care adaugi treptat cate una noua, nu mai mult de 3-4 in total. Retetele prea multe iti ucid instinctul, creativitatea- trebuie sa te gandesti bine cum sa combini legumele ca sa iasa un piure gustos si hranitor.

Pentru AnaAyana

  Cand bebelusul are intre 1 luna si 3 simti ca explodezi din cauza stresului, esti exploatat la maximum, apoi vine o perioada de relaxaaaare, ai timp sa il privesti mai bine sa vezi cu cine seamana, sa te bucuri de zambetele de o dragalasenie rarisima, pe care ti le ofera; apoi incepe sa rada si simti ca esti partas la un miracol, apoi spune ta-ta (cazul meu) ma-ma, si alte silabe nastrusnice. Apoi incepe sa te traga in piept, caci lui ii place sa guste etichete si tu pandesti fiecare lucrusor sa i le tai, dar el tot mai gaseste una si o degusta pe indelete, pana il prinzi asupra faptului…Ii place tot ce zornaie, astfel ca ajunge sa scuture si cutii, creioane si alte obiecte din care ar vrea sa obtina un sunet…Dar incepe sa fie mai vioi, sa cada din pat, sa se rasuceasca pe toate partile, sa gaseasca mereu ceva de explorat, sa iti rupa paginile, din cartile, pe care tu, deh, vrei sa i le faci dragi de pe acum, dar renunti si nu ii servesti decat uneori placerile intelectuale…Face mofturi la piureuri si inventezi cele mai nastrusnice metode sa il determini sa ia macar trei lingurite din ceva…

  Una peste alta, e divin si dificil! Dar merita oricand sa ai asa o experienta, ba mai constati ca iti poate schimba viata, perspectiva asupra ei, te supune la incercari-limita si te determina sa te adaptezi, altfel e vai de tine. De exemplu, eu sunt delasatoare si dezordonata si o gospodina indoielnica,  acum functionez la turatie maxima, am devenit harnica, gospodina si planific si locul unui nasture….evident pana obosesc si mai fur un minut de uitare divina…

Ce poate insemna poezia azi

Un interviu dat de Radu Vancu , postat pe blogul sau biographia literaria

Dintr-un scurt interviu dat prietenilor de la „Literature Across Frontiers”:

When you introduced the poem in Istanbul you stated your aims to be nothing more than a ‘domestic poet’. ‘Domestic’ is often said to mean stuck at home, unambitious or unworldly, but there is nothing boring or narrow-minded about the poem, in fact you seem to take on the world and questions of life and death. Does ‘domestic’ for you mean dealing with relationships and family? Could you perhaps elaborate on these poetics – why do you seek to write about your family relationships first and foremost?

Without any prior intention, my books have finally proven to be about the people I love – my wife, my suicidal father, my son. Even my doctoral paper dealt with a very good friend of mine, Mircea Ivănescu, who happened of course to be a great poet. I found it difficult to understand why my poetry was so domestic, but I finally understood that it all came from the extremely demanding task I demanded to poetry – which was, and still is, to make the poet a better man.
As we all know, Romantic poets believed that poetry was a sort of magic actionism which could help one modify the world by controlling time, space, and causality. A lesser Romantic myself, I don’t believe that poetry can change the world, but I still think it can change the poet as a person. (And, if good enough, the reader. Not if only poetry is good enough, but if the reader is also good enough.) This is my personal, domestic magic actionism – poetry must make you a better person for the people you love. Which, of course, implies dealing with the main questions regarding their life and death – which are, actually, the main questions on this world. So, you see, being a committed domestic poet comes to deal with the toughest things on Earth.

L-am postat pentru un fragment foarte tare, cel subliniat de mine

Sunt mamica

Din 4 oct. E minunat. Viata ti se schimba total, de aceea am avut si 2 saptamani de depresie, pana cand am inteles ca nu mai exista viitor, decat prezentul iar el, copilul, fetita mea, devine centrul universului. Sper ca in timp sa atasez si alte mici universuri acestui univers miraculos.