Observatii – Utagawa Hiroshige

   Revad stampele lui pe care le-am postat si ma intreb daca am innebunit sau pur si simplu nu  am gust. Dan spune ca par niste ilustratii banale. La prima vedere, pentru omul de azi, lucrarile lui par doar niste dragalase ilustratii de carte, asa ca  am incercat si eu sa le vad asa si reusesc…Dar

are ceva special, o simt si ma intreb ce este. 

Ccred ca, in primul rand, m-a influentat pictura chineza care ma fascineaza. Privita dupa pictura chineza de secol 10-12-14-16-17, cu tusele ei delicate, starea visatoare, cea japoneza este  minunata altfel, este o incantare a ochiului prin culoare, miscare, perspectiva, compozitie. Daca o plasez in prima jumatate a secolului al 19-lea, te uimeste frumusetea culorilor, indrazneala perspectivei, varietatea scenelor, folosirea sugestiei, desi e considerata o pictura realista. Eu cred ca foloseste mult expresivitatea liniei, a punctului, a culorii. Asadar, indiferent in ce perioada plasezi o pictura, valoarea ei consta in puterea de a-ti atinge sufletul. Pentru mine, japonezul reuseste asta. E drept ca ma fascineaza si faptul ca picturile lui ofera imagini dintr-un timp apus de mult si astfel pasiunea mea pentru istorie este trezita si ea.

Totusi picturile lui nu sunt numai istorie in imagini sau ilustratii obisnuite de carte. E drept ca acum, dupa frumusetea si profunzimea la care a ajuns arta, prin Van Gogh,  Paul Klee, Dali si atatia altii, pare cam depasita aceasta pictura. Dar nu e asa. Oricand esti fascinat de perfectiunea armonizarii culorilor, de viziune, de puterea de sugestie a mijloacelor, de delicatetea trairilor, de dinamism, de varietate, de rafinamentul liniilor, de frumusetea redarii in mic a totului. La el nu e tulburare, nu e ardere, la el e ochi de miniaturist, pretios mestesugar, rafinat colorist, dar care nu il fac mai putin artist. Are si momente de contemplatie plina de tristete si parca simti apasarea vietii. El reda permanent munci, dar uneori ele sunt plasate intr-un cadru trist. In felul cum picteaza pasarile simti o sensibilitate delicata si melancolica. Peisajele de seara, nocturne trimit insingurare, iar iarna, desi e mirific redata, are si o nuanta nostalgica.

In privinta faptului ca mari pictori au fost impresionati de el, prin sec 19, 20 ma face sa vad doar cat de formalisti sunt europenii. Chinezii pictau peisaje, japonezii coloreaza minunat si au perspective diverse. Pentru ca nu respectau precepte academice. Japonezii au beneficiat de frumusetea costumelor, de coloritul lor minunat, asa au fost nevoiti sa foloseasca o paleta variata; chinezii de peisajul lor fascinant, pe care nu puteai sa nu il pictezi. Europenii, cand au renuntat la pictura academica au fost infierati public.

   Recunosc in pictura japonezului perspectiva lui Manet, chiar subiecte ale lui, strada, portul, culorile vii ale fauvistilor, dar si ale lui Van Gogh, desi liniile lui sinuoase puteau fi imprumutate mai mult de la chinezi, desi nu a fost asa…Figurile uneori grotesti ma trimit la Touluse-Lautrec.

Coloristica plina de vitalitate

Dinamism

Compozitii complexe

Perspectiva indrazneata

Alte tablouri cu cate ceva deosebit

Din seriile Tokaido, prima e cea mai reusita, editia Hoeido, in celelalte se vede  graba, schitele sunt chiar  ilustratii banale, desi coloritul e inca frumos, ca si ideea compozitiei.

Un fabulos pictor japonez – Utagawa Hiroshige 1797-1858

  Ca de obicei, am mers pe o pista oferita de Teo. E fascinant… L-a influentat pe Monet, pe Van Gogh. I-a invatat sa foloseasca lumina si culoarea, dupa parerea mea. Pictorii chinezi creau peisaje extraordinare prin secolul 10, desenau fascinant exteriorul, cand europenii inca foloseau lumina artificiala si culorile ei.

Are culori luminoase, contraste armonioase, picteaza exceptional, dupa mine, marea, iarna, pomii infloriti, scenele cu multimi, pestii.

Este celebru pentru scenele pictate in orasele pe traseul Tokaido, pentru scenele din orasele Edo si Omi, pentru piese de teatru pictate, ilustratii de carti…

Iarna:

Scene din viata oamenilor:

Pasari, flori, pesti..

MAREA SI APOI MUNTELE FUJI-SAN

PEISAJE SI APOI CIRESI INFLORITI

HIROSHIGE SI VAN GOGH

Hiroshige mizeaza pe imagini lucide, clare, care amintesc foarte mult de linistea si de tacerea din jurul templelor budiste nipone. Tehnica sa consta in efectuarea unei matrice a imaginii pe lemn si in imprimarea ei pe pinza de bambus. In intreaga sa viata, artistul a efectuat peste 5.000 de printuri, 1.000 dintre acestea reprezentind regiunea Edo, cel mai mare oras japonez din acea vreme, in cadrul unei serii care a devenit un reper in istoria artei peisagistice. Scene cu ninsoare, festivaluri, momente alese aparent intimplator de pe strazile orasului, gradini, riuri, toate printurile lui Hiroshige vorbesc despre caracterul permanent al acestei lumi, despre linistea pe care o respira, atit de departe de haosul si vacarmul lumii actuale incit tablourile par magice pentru privitorul de azi.

Seriile de peisaje „Cincizeci si trei statii din Tôkaidô (1833-1834) si „O suta de peisaje celebre din Edo” (1856-1858) au influentat puternic artistii impresionisti, mai ales pe Monet. Vincent van Gogh a lucrat la doua reproduceri dupa „Gradina de pruni din Kameido” si „Podul si ploaia”, fiind puternic impresionat de tehnica lui Hiroshige. Artistii rusi Ivan Bilibin, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai miscarii artistice de la inceputul secolului al XX-lea, si Mir Iskusstva („Lumea artei”) s-au inspirat puternic din tehnica si viziunea artistului japonez.

DATE DIN VIATA SA

– s-a nascut in 1797 in Edo (Tokyo de azi) intr-o familie de mici nobili japonezi care se aflau in slujba shogunului, a caror misiune era aceea de a pazi castelul Edo de incendii.

– pictorul a fost instruit in arta grafica de catre un alt pompier influentat de scoala chineza Kanô

– a devenit un artist ukiyo sub influenta contemporanului sau, Hokusai, unul dintre cei mai cunoscuti artisti niponi, celebru mai ales pentru lucrarea „Marele val din Kanagawa”.

– In 1856, artistul s-a retras din lume alegind sa devina calugar budist. In acelasi an a inceput sa lucreze la seria „O suta de peisaje celebre din Edo”. A murit la virsta de 62 de ani, in 1858, de holera,  si a fost inmormintat intr-un templu budist zen din Asakusa.

SURSA INFORMATIILOR: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-28/japonezul-care-i-a-inspirat-pe-impresionisti.html

ALTE INFO

-s-a nascut sub numele de Ando Tokutaro

– tatal sau era si samurai, si pompier

– la 12 ani i-au murit ambii parinti, cu cateva luni inainte ca tatal sau sa il numeasca in locul sau pompier, indeletnicire la care nu a renentat pana la 43 de ani

– doi ani mai tarziu a intrat in faimoasa scoala a lui Toyohiro Utagawa, care i-a permis un an mai tarziu sa ia numele Utagawa, dupa ce a fost respins si de aceasta scoala, si de o alta

– prima lucrare ilustrarea unei carti , in 1818, la 21 de ani; a creat si stampe traditionale, cu subiecte ca: actorii kabuki, femeile frumoase si luptatori

– in 1830 a trecut in alt domeniu, al stampelor cu peisaje

– una din capodoperele sale va fi seria Tokaido gojusan-tsugi no uchi / Fifty-three Stages of the Tokaidodin 1833- 1834 cu 55 de stampe; Tokaido era un drum ce lega Edo de Kyoto

– in urmatorii 20 de ani s-a concentrat pe stampele cu peisaje

– alte faimoase serii ale lui:

• Famous Places of the Eastern Capital (meaning Edo)
• Famous Places of Kyoto
• Famous Places in the Sixty-Odd Provinces
• Sixty-nine Stations of the Kiso Highway
• Eight Views of Lake Biwa
• Thirty-Six Views of Mount Fuji

– ultima serie a sa Meisho Edo Hyakkei, One Hundred Famous Views of Edo este considerata capodopera

– adevarata reputatie i-a fost data de europeni

– a creat aproximativ 5400 de stampe, iar cele din ultima perioada erau mai slabe calitativ, din cauza ca le realiza rapid, la cererea pietei

Pictura chineza

  Astazi ma fascineaza chinezii cu pictura lor delicata, ca o stare de suflet – o pictura linistita, care, daca o contempli mai mult,  te predispune la visare. Liniile sunt valurite, ondulate, cand redau peisajele, culorile sunt delicate, pastelate sau doar linii negre, cu tus,  pe fond aprins; se remarca trairile, finetetea, rafinamentul civilizatiei; unele compozitii sunt complexe, altele sunt foarte aerate, dar puternice in semnificatii; pe alocuri pare saracacioasa, dar e doar loc liber lasat spiritului celui ce interpreteaza.

Primele trei ii apartin lui Wang Jian (1598-1677) si fac parte din  „Album of ten landscapes in old style”

Casute mici, adapostite intre dealuri si sub palcuri de pomi, la poalele muntilor ce se intind lenesi, ca niste uriasi; casute pe care abia le ghicesti in peisaj, de aici tinuta lor discreta, umanitatea discreta; nuante blande; linistea care iti inunda fiecare particica din creier

Urmatorul este: „Viewing Plum Blossoms by Moonlight” de  Ma Yuan – 1190-1225

Copacii cu forme contorsionate care parca intruchipeza un gand dureros al artistului; samuraii ce contempla luna, pierduti in infinitul visarii; privirea le e atrasa dincolo de ei, spre cer, spre vale, se uita pe sine, se pierd pe sine; asadar oamenii, cand apar in natura sunt dar in postura aceasta.

Apoi Ren Xiong (1823-1857) din „Album of Twelve Leaves- Figures in Landscape Settings”-

tus si culoare pe hartie

Pomul pictat cu negru, pare visator ca fata, e o prelungire a gandurilor ei. Ea pare abatuta, dar fata ca o masca nu ii tradeaza adevarata stare, numai gestul de a se sprijini de pom e cel al unui om ajuns la capatul puterilor.

Batranul care mediteaza, cu o figura impacata

Huang Shen (1687-1772) – din albumul „Album of Beggars and Street Entertainers”

Wang Hui (1632-1717) Landscape „Gathered Snow”

Inscriptia celui de mai jos: „Autumn Vapours Over the Red-leafed Forest in the manner of Fan Hua-yuan (Kuan)”

Frumusetea departarilor, care dau adancime imaginii, nuante tomantice dulci.

„Magnolias”  de Yun Shouping-  1633-1690

Zhao Zhiqian (1829-1884)

 Yun Shouping (1633-1690) „Narcissi” cu inscriptia: The narcissi by (the Southern Sung master) Chao Tzu-ku (Meng-chien) are pure, untrammeled and sublime in spirit consonance. In this copy by Nan-tien there is beauty to spare.

Chinezii au o tehnica a picturii pe suluri verticale si orizontale

Exemple din primele:

Dai Jin (1388-1462) – „Returning late from a spring outing”

Culoarea apusului domina totul; preferinta pentru suluri verticale se explica prin dorinta de a nu lasa in afara panzei nici muntii, nici pamantul de jos, cu oamenii sai; minunatia ansamblului, armonia perfecta.

Chen Hongshou (1599-1652) – „Plum blossom and wild bird”;

Contrastul armonios dintre pomul noduros si delicatele flori albe; rafinamentul nuantelor.

Liu Guandao (1270-1340) – „Kublai Khan hunting”

Kublai han a fost un mare han mongol, care a trait intre 1215-1294; a fost unul din nepotii lui Ginghis Han; pana in 1271 a fost imparatul Chinei si in timpul sau budismul a ajuns religie de stat in China; a sustinut manastirile din Tibet; a fost un foarte bun conducator; a intemeiat in China dinastia mongola Yuan, intre 1271 – 1368; la curtea lui s-a aflat mai multi ani calatorul venetian Marco Polo; dupa moartea lui urmasii sai vor fi alungati cateva sute de ani mai tarziu din China, intemeindu-se dinastia Ming. Un superb poem de Coleridge ii poarta numele : „Kubla Khan”, reprezentand o viziune de vis, scris sub influenta opiumului:

„In Xanadu did Kubla Khan
A stately pleasure-dome decree:
Where Alph, the sacred river, ran
Through caverns measureless to man
Down to a sunless sea.
So twice five miles of fertile ground
With walls and towers were girdled round:
And there were gardens bright with sinuous rills,
Where blossomed many an incense-bearing tree;
And here were forests ancient as the hills,
Enfolding sunny spots of greenery.” ( fragment – prima strofa)

Wang Shimin (1592-1680) – „Snow over rivers and mountains”

Zhou Chen (c1460-c1535) – „Idly watching children catch wilow flowers”

Si suluri orizontale, dar care sunt foarte lungi, asa ca voi da intregul si cateva detalii:

„Green Mountains and White Clouds”, detail – from a hand scroll – Wu Li – 1632-1718

Hipnoticul verde, ajutat si de liniile sinuoase; copacii plutind in vis; superbele vai, superbele culmi

„Returning clearing” – anonim:

Impresionanta masa umana; amestec de culori si gesturi; furnicar uman

Acum din antologia- „Anthology of Masterpieces of the T’ang, Sung and Yuan Dynasties” – reprezentand pictura pe matase, cu versuri scrise:

„Mountain Stroll in Spring” de  Ma Yuan, Sung dynasty

versurile:

Brushed by the long sleeves, the wild flowers dance.
The eremetic birds, avoiding mankind, do not chirp.

Recunosc, aceasta este preferata mea: crengile, omul, pasarea, dealurile din zare, culorile moi ale visarii, totul trimite la perfectiunea unei stari, in care te sustragi vointei de a fi.

si o alta superba:

„Mountain journey in morning snow”  de Ma Yuan din Sung Dynasty

Parerea unui profesionist, MARIANA SENILA-VASILIU, care a vizitat in 24 iunie 2004, o mare expozitie de pictura chineza de la Paris, „Montagnes celestes”

” Ce regal e expoziţia de peisaje chinezeşti, cu munţii săi sacri şi văile sale adânci, totul iscat din zvâcnetul pensulei plimbate pe hârtie ori mătase, în tuş când luminos, când mat, când transparent, când catifelat, când uscat, când umed, când lin ca o apă care se pierde în zare, când profund ca o noapte întunecată. Pictura europeană a avut/are la dispoziţie puzderie de culori, pe când pictura chinezească se reduce cel mai adesea la gama monocordă a tuşului descântat cu pensula, care însă reuşeşte să se substituie unui întreg magazin de materiale de pictură. Orice lumină şi orice culoare îşi află echivalentul în tuşul chinezesc modulat de la tuşul alb până la cel mai negru… negru.
Dar linia, dar punctul din care se naşte ea? Principiul Yin şi Yang, a Vidului şi a Plinului, face ca punctul cel mai negru  să aibă o lumină şi un conţinut, ceea ce face totul viu. Linia continuă Yang, cea întreruptă Yin; compactul şi concentratul se exprimă prin linie, ca şi concavul şi subţirele. Liniile se întrerup pentru a sugera continuitatea şi se opresc pentru a fugi dincolo de dâra tuşului. Sunt încreţite şi atât de strânse încât, cum spunea un pictor, aerul să nu poată pătrunde printre ele, dar caii pot galopa în acelaşi timp în voie. Qiu Yng în Urcare spre Pavilionul Săbiei pictează o trecătoare atât de strâmtă încât unui singur om îi este suficient să o blocheze şi totuşi, cum spunea un poet, prin ea pot trece zece mii de persoane.
Spaţiul peisajului chinez, cu munţii săi stranii şi văile sale adânci cu norii care taie stâncile ori se agaţă de ele, cu ceţurile care plutesc ca o mare printre piscuri – Muntele Lu învăluit de nori a lui Wang Hui, cu crestele stâncilor care crenelează întreg ruloul orizontal mâncat parcă de valuri creează o astfel de impresie –, cascadele spectaculoase, întinderile largi şi nesfârşite ale Fluviului Albastru (lung de 6.300 km, este cel mai mare fluviu care traversează China botezat din cauza varietăţii peisajelor şi a frumuseţii lor „galeria lumii”), au premers şi au modelat forma liniilor şi nuanţele tuşului, au dat ritm savantelor desfăşurări Vid-Plin, Munte-Apă, ca în final să ajungă la complementarul Pensulă-Tuş din care se nasc cele zece mii de imagini ale celor zece mii de lucruri în viziunea a zece mii de pictori. De ce s-a oprit gândirea chineză la zece mii şi nu mai mult sau mai puţin, asta nu ştiu, dar cifra sugerează infinitatea Universului. Un peisaj chinezesc e sinteză între gândirea cosmologică, arta picturii, observaţie şi imaginaţie. El nu reproduce realitatea, ci pe baza celei existente creează o alta, mai puternică şi mai răscolitoare decât concretul. Calitatea mare a picturii chineze e forţa de sugestie.”

Kandinsky

Un pictor rus interesant ce l-a influentat pe Paul Klee

Picturile lui sunt atat de explozive, de vii, de colorate, de superbe, incat imi vine sa ii postez toate tablourile…dar nu am timp!

Date mai interesante despre el de pe wiki:

– s-a nascut la Moscova in 1866, intr-o familie de burghezi bogati si moderni

– studiaza pianul si violoncelul, apoi desenul, face Facultatea de Drept, e profesor universitar, pentru ca apoi sa ia decizia de a ramane pictor

– studiaza pictura la Munchen; va fi primit la Academia de Arta, dar e dezgustat de arta academica si o paraseste, infiintand in 1921 grupul „Phalanx”, ce se opune academismului si ia apararea curentelor novatoare

– grupul isi infiinteaza propria scoala, iar Kandinski se va indragosti de o eleva a sa, dupa ce se casatorise cu o verisoara sa

– in 1909 infiinteaza  Neue Kunstlervereinigung (Noua Societate Artistică, organizand expozitii in care apar lucrarile lui Picasso, Braque, Derain- ce vor declansa un mare scandal

– impreuna cu Franz Marc fondeaza un nou grup in 1911 – Der Blaue Reiter- Calaretul albastru

– izbucnind primul razboi mondial paraseste Munchenul din cauza ca e cetatean rus; se intoarce la Moscova unde se casatoreste cu Nina Nikolaievna Andreevska si va infiinta Academia de Ştiinţă şi Artă; dar conceptiile lui sunt foarte criticate, astfel ca in 1921 pleaca la Berlin cu sotia si nu se va mai intoarce niciodata in Rusia

– devine profesor la o facultate din Weimar, dar in 1933 paraseste Germania, stabilindu-se la Paris, apoi la  Neuilly-sur-Seine, unde va muri in 1944

– Prima lucrare reprezentativa este „Muntele albastru nr 84”

– la inceputul lui 1910 a creat expresionismul abstract cu picturi non-figurative, in care se pune accentul pe relatia dintre culori si forma

– de copil era fascinat neobisnuit de mult de culoare; mai tarziu a devenit interesat de simbolistica si aspectele psihice ale culorii;

– in urma unei calatorii in N Moscovei, la Vologda, a fost impresionat de coloristica regiunii – casele, bisericile; in lucrarile sale se va vedea folosirea culorilor stralucitoare pe un fond intunecat – ca efect al studiului artei populare rusesti

– mai tarziu va declara ca maniera de a picta este ca cea de a crea muzica: „Color is the keyboard, the eyes are the harmonies, the soul is the piano with many strings. The artist is the hand that plays, touching one key or another, to cause vibrations in the soul.”

– in perioada Munchen va fi influentat de Monet, de Lohengrin al lui Wagner, care impinsese la limita lirismul, de teosoful Blavatsky ( conform teosofiei, creatia este o progresie geometrica pornind de la un singur punct)

– a si scris doua carti de teorie cu baze teosofice – Concerning the Spiritual In Art (1910) and Point and Line to Plane (1926)

– in perioada der Blaue Reiter -1911-1914 – creeaza compozitii vaste, in culori foarte expresive

– influenta muzicii va fi covarsitoare in crearea unei arte abstracte, caci ea nu copiaza exteriorul, ci reda doar liniile pure ale sentimentelor inner feelings( el isi va numi operele cu termeni din muzica – improvizatii, compozitii)

– perioada Bauhaus – 1922-1933 – preda teoria culorii cu noile elemente ale psihologiei formei- va scrie si o carte – Point and Line to Plane in 1926; elementele geometrice vor avea o importanta si mai mare in lucrarile lui

– in 1923 va face parte din grupul Blue Four – cu Klee, Feininger si Jawlensky si vor face lecturi si expozeuri in America

– perioada Paris – 1934-1944- moda de aici era impresionismul si cubismul, nu pictura abstracta, astfel ca el era destul de izolat; acum apar in creatiile lui formele biomorfice, sugerand organisme microscopice; e o perioada a sintezelor descoperirilor sale anterioare; acum creeaza doua mari picturi – Compozitiile IX si X

 

 Picturile lui:

perioada de pana la der blaue reiter – pana in 1911

1904 beach-baskets-in-holland

couple-riding-1906

volga-song-1906

picture-with-archer- 1909

perioada der blaue reiter – 1911 -1914

Blue_Rider 1903

boat-trip-1910

-improvisation-28-second-1912

Composition VII, 1913

lady-in-moscow-1912

perioada urmatoare – pana la  bauhaus – 1922

in gray 1919

red-spot-ii-1921

perioada bauhaus – 1922-1932

in the black square – 1923

yellow red blue – 1925

1928the-great-gate-of-kiev

in-blue-1925

swinging-1925

fixed-flight-1932

perioada sintezelor – 1934-1944

1939_composition-X

around-the-circle-1940

pentru mai multe picturi – aici–

Fascinantul Paul Klee

La sugestia lui Tedi Coman,  in legatura cu varianta picturala a lui Ulise, am cautat creatiile lui Paul Klee, de care auzisem, insa nu credeam ca imi va placea atat de mult.
Coloritul, simbolistica sunt fascinante.

Selectie de date despre el – de peste tot luate, mai ales de pe wiki
– e de origine elvetiana, s-a nascut la Münchenbuchsee lângă Berna, in 1879
– Subiectele lui Klee acoperă o plajă infinită, mergând de la motive figurative (personaje, peisaje terestre, acvatice şi celeste) la forme geometrice sobre şi polimorfe (săgeţi, cruci, stele, puncte) şi la scrisori (pictograme, hieroglife).

– Originalitatea şi extrema diversitate a limbajului tematic, varietatea surselor de inspiraţie, bogăţia desenului şi formelor, singularitatea expresiei cromatice, reflecţiile asupra formatului, nenumăratele tehnici mixte şi de material
– calatoreste in Italia, Germania, Franta
-se stabileste la Munchen cu sotia sa, pianista
– a ezitat intre cariera muzicala si cea de pictor
– o calatorie in Tunisia ii reveleaza culoarea
– ca muzician, talentat la vioara, ii placeau lucrari de sec 18-19 si nu intelegea arta moderna, dar ca pictor a fost un explorator al ideilor noi
– la academia de arte din Munchen excela la desenat, dar nu avea simtul culorii
– isi petrecea mult timp in baruri, in tinerete,  cu oamenii de rand, ba chiar va avea un fiu nelegitim, cu o femeie usoara
– calatoria in Italia ii descopera coloritul maestrilor italieni – el vede in culoare o forma de eliberare de pesimismul care ii caracterizeaza desenele satirice, caricaturale; culoarea este optimismul si nobletea in arta
– dupa ce s-a casatorit cu Lily Stumpf, el avea grija de treburile casnice, dar facea si experimente artistice
– il va intalni pe Kandinsky si pe alti avantgardisti; despre rus crede ca are o minte exceptional de frumoasa si lucida; el ii va deschide mintea in teoriile moderne ale culorii
– in calatoriile la Paris ii descopera pe cubisti, dar si culorile indraznete ale fovistilor
– va reusi sa isi creeze un stil unic ce conecteaza linia desenului cu teritoriul culorii
– despre vizita in Tunisia scrie : „Colour has taken possession of me; no longer do I have to chase after it, I know that it has hold of me forever… Colour and I are one. I am a painter.”
– opera sa are uneori o anume fragilitate tipica de copil

Picturi, amestecate,
1907 – concertul partidelor

In the Style of Kairouan (1914)

Femeie in pom 1903

barca cu scolari – 1929

Saritor -1930

Pesti 1925

Alte imagini cu pesti – se pare ca l-au fascinat

 

 

 

Peisajele lui

 

Compozitii mai complexe

Carnaval in munti – 1924

Teatru botanic 1924

 

Teatru de papusi 1923

Urmeaza o serie de portrete

1924

Cap de bandit celebru – 1921

Cavalerul negru – 1927

Masca cu steag mic – 1925

Imparatul Wilhem – 1920

E renumit pentru peisajele sale cu „patratele” – influentat sau nu de cubism

full moon – 1919

 

in desert  1914

Rembrance of a garden 1914

un site cu linkuri la picturi si la articolele lui
picturile le-am luat de aici

 

Imaginea propusa de Tedi Coman ca varianta picturala a lui Ulise, in doua forme

1923 Battle Scene from the Comic Opera. The Seafarer

 

Ilia Repin, un mare portretist

  m-am conformat sugestiei lui Teo Coman si am cautat picturi ale lui Ilia Repin (1844-1930) si intr-adevar este minunat, mai ales in portretistica, figurile sunt pline de viata, individualizate, cu un colorit discret si o lumina cam nefireasca, dar care ii invaluie intr-o aura interesanta.

Job and His Friends 1869

Cautand pe wiki, am inteles de ce e asa de bun portretist, caci este un  realist, care cauta tocmai detaliul caracteristic, veridic.

A shy peasant – 1877

„Lucrările sale conţin adesea înţelesuri adânci, psihologice şi exprimă tensiunile din interiorul ordinii sociale existente în vremea sa”. Finete psihologica se vede in potrete.

A Peasant with an Evil Eye – 1877; cat de evil este ochiul lui, e discutabil

Portretele in grup ii ies la fel de bine:

Krestny Khod (Religious Procession) in Kursk Gubernia. 1880-1883

In 1930, a aparut un cult al lui Repin, el fiind considerat un model „progresiv” şi „realist” ce trebuia imitat de artiştii sovietici „social realişti”.

Initial, in tinerete, a pictat portrete si tablouri religioase pentru bani, spre a se inscrie la studii in Sankt Petersburg

Calatoreste in Europa, este incantat de impresionistii rusi, care ii influenteaza coloritul si luminozitatea, dar e mai aproape de Rembrandt.

Dragon-Fly. Portrait of Vera Repina, the Artist’s Daughter. 1884

Portrait of the Lawyer Vladimir Spasovitch. 1891

Reda imaginea veridica a Rusiei provinciale, cu tarani si preoti, muncitori, dar si aristocrati, tari

Tarina Sofia

A Fisher-Girl. 1874

Portretul lui E Mamontova – 1974-1979

Portretul Polixenei Stasova – 1979

Portrait of the Actress Pelageya Strepetova. 1882

Portrait of the Art Critic Vladimir Stasov. 1883

Se casatoreste cu o finlandeza, cu care are o fiica, dar portretele familiale imi par rareori reusite, doar cateva:

Portrait of Vera Repina, the Artist’s Wife. 1876

 

În 1885, Repin a finalizat una dintre cele mai intense picturi ale sale din punct de vedere psihologic, Ivan cel Groaznic şi fiul sau. Pânza îl expune pe ţarul îngrozit îmbrăţişându-şi fiul muribund pe care tocmai l-a lovit şi l-a rănit moral într-un acces necontrolat de furie. Chipul îngrozit a lui Ivan este în contrast cu expresia calmă şi resemnată a fiului său.

„Pictorul reprezintă în tablouri doar acele feţe care singure se cer pe pânză. – Ilia Repin”

A pictat multi artisti ai vremii sale:

Lev Tolstoi 1891

Glinka 1887

Musorgski

 

Rimski-Koraskov – 1893

Anton Rubinstein -1889

Portretul lui Maxim Gorki – 1899

Ivan Aivazovsky and Ilya Repin. Pushkin’s Farewell to the Sea. 1887

A fost incantat de idealuri revolutionare:

The Revolutionary Meeting. 1883

Student-Nihilist. 1883

Un peisagist rus- Isaac Levitan

E un evreu rus

un link interesant catre alte picturi ale lui si comentarii interesante

„Autoportret” – 1880

„Village in winter” 1877-1878

„Boulevard in the evening” 1883

„Autumn.Road in a village” 1877

„Over eternal peace” 1894

„Silence” – 1898

Ingres

 

Cate ceva din viata lui:

–         pictor francez neoclasic

–         pasionat si de vioara

–         tatal sau e pictor si profesor de desen

–         castiga o bursa la Roma

–         are o casatorie fericita cu Madeleine Chapelle

–         cunoaste gloria in timpul vietii si e solicitat pentru portrete

–         ii moare sotia din cauza unei cangrene la picior „Totul s-a sfârşit. Ea nu mai este, nu mai există nici casa mea, sunt frânt şi tot ce pot să fac este să plâng de disperare”

–         a fost pictor al curtii in timpul lui Napoleon al III-lea

• picturile lui celebre
•  Domnişoara Riviere (1806)
• Femeie care se îmbăiază (1808)
• Jupiter şi Thetis (1811)
• Doamna de Senonnes (1814–1816)
• Marea Odaliscă (1814)
• Izvorul (1856)
• Baia turcească (1862)

Mie imi plac alte tablouri

Cel mai mult acesta

Jean-Auguste-Dominique Ingres. The Songs of Ossian. 1813

 

Jean-Auguste-Dominique Ingres. Portrait of Countess D’Haussonville. Detail. 1845

Jean-Auguste-Dominique Ingres. Luigi Cherubini and the Muse of Lyric Poetry. 1842

Jean-Auguste-Dominique Ingres. Roger Delivering Angelica. 1819

jean-auguste-dominique-ingres-the-apotheosis-of-homer-1827

azi am descoperit frumusete – stefan caltia

gratie lui chrysallidis am descoperit acest pictor, despre care auzisem ceva candva, numele imi este cunoscut.

picturi hieratice, simple ca elemente, fara a fi simpliste. Te impresioneaza expresia lor, costumele renascentiste, titlurile renascentiste, nostalgia dupa o lume pura, o coloristica minunata.

o lume renascentista ravasita dupa ce  a cunoscut lumea de azi si care incearca din rasputeri sa isi recapete lumea de dinainte, dar nu mai poate…

simti singuratate, dorinta de a calatori, de a pleca din acest loc, lumea, care e doar un popas pentru sufletul acesta

figurile alea imobile, care au privirea dusa in alta parte, intoarsa in interior, oarba la lumea asta, cautand o alta

trupurile ascetice in haine de vis

plutirea, cautarea

mai multe picturi aici

cantaretul cu pasare albastra 2008:

poetul cu floare:

cosul cu sanziene:

ianus:

calator cu vasul de alama:

 

Ecce hommo

Cateva picturi care au ca tema – agonia din gradina Ghetimani, patimile, crucificarea, invierea, de la pictorii italieni, maestrii, pana la arta moderna si contemporana.

Andreea Mantegna Agonia din gradina – 1455

El Greco – Agonia din gradina – 1595

 

Caravaggio – Biciuirea lui Iisus – 1606-1607

El Greco – Carand crucea – 1590-1595

Rubens – Iisus pe cruce – 1620-1621

Rafael – Rastignirea – 1502 – 1503

Paolo Veronese – Rastignirea – 1582

Ugolino Lorenzetti- Rastignirea -1300

Sano di Pietro – 1445- 1450

Andreea Mantegna – Calvarul – 1457 – 1560

Benvenuto di Giovanni – 1490

Pieter Brueghel cel Tanar – Rastignirea – 1617

Hendrick Terbrugghen – 1600

Dali Christ al Sfantului Ioan al Crucii- 1954

Marc Chagall – Iisus alb – 1938

James Janknegt – Rastignirea la  Barton Creek Mall 1985

Andreea Mantegna – Iisus mort – 1500

Plangerea lui Iisus – Veronese -1547

Plangerea lui Iisus – Boticelli- Lamentation over the Dead Christ with the Saints Jerome, Paul and Peter. c.1490

 Invierea – Benvenuto di Giovanni 1491

Michelangelo- Capela Sixtina -1530 Invierea

Pierro della Francesca – 1493 – Invierea