Trasee prin tara – Cheile Dambovicioarei

Vara asta am vizitat Cheile Dambovicioarei – impresionante- pereti de stanca foarte drepti, un drum lung si sinuos, la capatul caruia trebuia sa dam de Pestera Dambovicioarei – dar nu s-a intamplat asta pentru ca am pornit pe jos de la locul de taxare la intrarea in chei (3 lei, parca) si nu am mai avut energie sa ajungem la ea – asa ca nu va lasati masina la intrare caci e mult de mers…

Cateva date culese de peste tot:

– fac parte din cel mai mare complex de chei din tara – cel axat pe Dambovita si afluentii sai;

– s-a creat prin adancirea paraului Dambovicioara in calcarele jurasice ale pietrii Craiului

– are peste 2 km cu aspectul unui veritabil canion;

– peretii de stanca au in unele locuri 200 de m 

– la baza sunt calcare jurasice, spre varf cretice inferioare;

– in unele locuri apar limbi de grohotis

Pozele noastre:

 

P1010706

 

 

P1010731

P1010746

P1010695

Anunțuri

Tropaeum Traiani – Adamclisi

E un loc linistit si cald, in care vantul adie discret. E un loc ce pare uitat de lume. E cerul intens albastru, e iarba uscata, e griul mausoleului, sunt pasii imprimati in aer ai vechilor oameni din acele locuri. Istoria e in aer, pluteste in jur si se intoarce cuminte odihnindu-se pe pietre.

Ce e fain e ca daca vrei sa nu ai parte de drum aglomerat (venind de la mare) si sa vezi ceva urme stravechi o iei venind dinspre Constanta spre Negru-Voda, treci Dunarea cu bacul pe la Ostrov (25 de lei), apoi te opresti inainte sa ajungi la Adamclisi in aceste locuri care pentru mine sunt magice.

Pe traseul asta o masina trece la 10 minute iar soselele sunt incredibil de bune. Treci prin sate saracute, pe langa o multime de paduri care sunt rezervatii, tot urci si cobori acele zone deluroase.

Despre monument trebuie spus ca vei da de elemente precum metope, creneluri, frize. Metopele sunt placi de piatra in care sunt sculptate scene din luptele dacilor lui Decebal, aliat cu sarmati si germanici impotriva romanilor lui Traian. Crenelurile sunt partea superioara a zidurilor, unde apar sculptati prizonieri.

In varf are un grup statuar format dintr-un barbat in picioare si doua femei asezate.

Proiectul ii apartine lui Apollodor din Damasc.

Are si o inscriptie sus: ” Zeului Marte Razbunatorul, Imparatul Cezar, fiul Divinului Nerva, Nerva Traian, Augustul, Invingatorul germanilor, invingatorul dacilor, marele preot, avand puterea tribuniciara pentru a XIII-a oara, imperator pentru a VI-a oara, consul pentru a V-a oara, parintele patriei, dupa ce a invins armata dacilor si a sarmatilor, a inchinat acest trofeu, guvernator imperial de rang pretorian fiind…”

Trebuie spus ca varianta de mausoleu e una preupusa de istorici si restauratori, piesele originale se pastreaza in muzeul din centrul satului Adamclisi ( care in limba turca inseamna ” biserica omului”)

Intregul complex cuprinde pe langa monument, o cetate, un altar, un tumul funerar. El a fost construit intre 102-109 in cinstea victoriei romanilor asupra getilor din 102. In timpul acestei lupte a murit un comandant roman a carui urna a fost pusa in tumul.

Cetatea:

Trebuie spus ca se plateste o taxa de 3 ron pentru a-l vizita.

 mai multe info aici.

Trasee prin tara (4) – Manastirea Agapia

Dupa ce am plecat de la Voronet, ne-am indreptat spre Agapia, pana acolo trecand prin Targu-Neamt, prin satul Humulesti, pe podul peste Ozana si admirand de departe ruinele Cetatii Neamtului.

Drumul de la Gura Humorului spre Agapia a fost un chin caci soseaua era foarte proasta

Am ajuns la manastire trecand prin satul Agapia unde nu poti sa nu remarci multimea indicatoarelor cu „Cazare” si casele destul de moderne pe alocuri, afacerea cu cazarea celor ce viziteaza  manastirile fiind prospera peste tot.

Vremea era ploioasa

Am ajuns in sfarsit la manastire, unde surpriza era ca nu plateai intrare

– este tot manastire fortificata

 – are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil 

– nu este pictata in exterior

– e alba, imaculata, doar deasupra intrarii te intampina o icoana aurie foarte frumoasa

 si la intrarea in curte

 si la intrarea in biserica

 

 

– denumirea ei vine de la grecescul „agape” – dragoste crestina

– ea si-a preluat numele de la sihastrul Agapie care ar fi ridicat in aceasta zona o bisericuta din lemn – in sec 16

-numele lui a fost preluat si de muntii din jur si de parau, si de sat

– distrusa de o avalansa de zapada a fost refacuta pe o alta temelie

– manastirea  a fost ridicata cu cheltuiala fratelui lui Vasile Lupu, Hatmanul Gavriil si sotia sa Liliana

– ai au apelat la un arhitect ce studiase la Constantinopol – Enache Ctisi, arhitect de curte al lui Vasile Lupu

-constructia a inceput in 1642 si s-a incheiat in 1644

– a dvenit foarte bogata cu paduri, iazuri, robi si deseori pradata de tatari si polonezi

– a fost devastata de tatari in 1675, icat a stat pustiita 2 ani

– a gazduit si 100 de monahi

– a fost pradata de crestinul Sobieski in 1693

– in 1821 eteristii lui Ipsilanti au fost vanati de turci in zidurile manastirii, care au devastat-o

– in 1903 a suferit un cumplit incendiu

– a avut in posesie 19 mosii cu tot cu sate, 9 podgorii, helestee

– mitropolitul Veniamin Costache o transforma in asezare de maici – in 1803

– cel mai impresionant lucru la Agapia a fost pentru mine pictura interioara si am spus ca apartine unui adevarat artist – ceea ce nu stiam era ca a fost pictata intr-adevar de un artist – Nicolae Grigorescu ceea ce m-a uimit peste masura, dar mi-am amintit de acest amanunt aflat candva foarte de mult.

– a pictat-o intre 1858-1861

 – ca sa o picteze a realizat o icoana a Maicii Domului datorita careia i s-a dat dreptul sa picteze

– pe zidurile de nord si de sud ale naosului a pictat doua portrete de mari proportii ale sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari, unul roman, celalalt dac

– Grigorescu a executat 29 de lucrari originale intre care se disting – Maica Domnului, inspirata de Madona Sixtina, a lui Rafael; potretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia Iisus pe Golgota.

– Grigorescu se va abate de la canonul bizantin, care in sec 16 era urmat cu strictete de pictorii de la Voronet, Humor, Moldovita,

– el lucreaza in stil neoclasic aducand elemente novatoare izvorate din propria conceptie despre arta si inspirat de marile opere are Renasterii ale lui Rafael, Michelangelo, da Vinci, Tizian

– sfintii lui Grigorescu sunt vii si au o expresie de bunatate si indurare – realismul sau plus usoara idealizare

– alte compozitii –

„Îngerul părăsindu-l pe Tobie”, inspirată din Rembrandt şi pictată în partea superioară a zidului dintre pridvor şi pronaos, „Punerea în Mormânt a Mântuitorului”, executată după Tizian pe arcul dintre pronaos şi naos, „Cina cea de taină” din catapeteasmă, „Sfânta Treime” din bolta pronaosului, „Ruga în Grădina Ghetsimani”, „Iisus ducându-şi Crucea spre Golgota”, „Ieremia plângând ruinele Ierusalimului” sunt doar câteva dintre picturile de la Agapia care uimesc prin expresivitatea lor.

Nici o compoziţie nu reuşeşte să pună în evidenţă geniul şi gândirea artistică a lui Nicolae Grigorescu aşa cum o face „Intrarea Mântuitorului în Ierusalim”, o scenă monumentală ce domină peretele sudic al pronaosului.

– are o icoana bizantina a Maicii Domnului Povatuitoarea din sec 16, facatoare de minuni, de o inestimabila valoare

– Grigorescu va ajunge bursier la Paris cu banii obtinuti din pictarea acestei biserici

– Manastirea Agapia veche

– e la un km de Agapia noua

– a fost construita de calugari ca un schit de lemn in sec 14, sub conducerea cuviosului Agapie

– la sfarsitul sec 15 s-au construit o biserica din lemn si cateva chilii

-la sf sec 16 domnitorul petru Rares si Doamna Elena au construit o noua biserica din piatra pe locul celei vechi

– pana in sec 17 a avut o perioada de glorie unde au invatat multi feciori de boieri si de domni

– Aron-Voda a studiat aici

– din cauza terenului instabil manastirea s-a stramutat in vale, aici neramanand decat o sihastrie, un salas al schivnicilor batrani –

– e cunoscuta si ca Agapia din Deal, iar cealalta Agapia din Vale

 

Voronet (2) – pictura

Pictura exterioara a manastirii Voronet se datoreaza aceluiasi Grigorie Rosca, Mitropolitul Moldovei.

– Manastirea Voronet este socotita „Capela Sixtina a Orientului” pentru marea fresca de pe fatada de vest, „Judecata de apoi”

– Rezultatul a fost exceptional: „Judecata de Apoi” ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin.

– Specialistii o considera prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto.

– Originalitatea artistului consta in curajul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local, stergare, vesminte populare.

– pentru a se obtine celebrul albastru, unic in lume, a fost folosit iazuritul, de provenienta asiatica, mineral caruia i se mai spune si lapis- lazuli; el a fost folosit impreuna cu alte ingrediente iar proportia nu se stie

– culoarea are curioasa proprietate de a-si adapta nuanta in functie de gradul de umiditate din atmosfera

Fatada de vest, cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi, este alcatuita compozitional pe patru registre.

In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal,

registrul al doilea cuprinde scena Deisis (Iisus incadrat de Fecioara Maria si de Sf Ioan botezatorul) incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile.

Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie:   

 Tronul Etimasiei:

spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel:

In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

raiul, in stanga

iadul, in dreapta

Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu (Genealogia lui Iisus) si filosofi antici, portrete socotite capodopere.

 

 – principala absida are reprezentate cele mai inalte ranguri monahale, ingeri, serafimi, sfinti

absida de sud

Latura nordica este in mare parte deteriorata din cauza intemperiilor

In stanga usii de la intrare de pe peretele sudic este zugravit chipul  Sf. Cuvios Daniil Sihastrul.

Deasupra usii strajuieste Icoana „Deisis”. Iisus Hristos,  in dreapta si in stanga Sa, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul.

 

 Langa Daniil Sihastrul e reprezentat calare Sfantul Gheorghe: 

 iar pe primele randuri ale acestui ansamblu de pictura, sus, „Acatistul Sf. Nicolae” si mai jos, „Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.

Pe fatada nordica sunt scene cu Adam si Eva si din viata Maicii Domnului

 

Pictura interioara

Pictura interioara a bisericii dateaza in cea mai mare parte din timpul lui Stefan cel Mare.

– impresionanta este bolta

 

 

Printre aceste picturi de interior atrag atentia mai ales: ” Cina cea de taina”, „Impartasirea apostolilor”, „Spalarea picioarelor”,(in altar), „ciclul patimilor”

 

 

 

 

– in naos e tabloul votiv al lui Stefan cel Mare impreuna cu Doamna Maria- Voichita si Bogdan mostenitorul si prin mijlocirea Sf mucenic Gheorghe inchina manastirea construita lui Iisus

 

 

 

Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn.

Desi mie imi place foarte mult Sucevita si ea e considerata si de specialisti valoroasa in ansamblul sau, caci e un complex manastiresc deosebit, caruia i s-a pastrat pictura de pe toti peretii exteriori, este bine intarita, este o constructie complexa, admir si Moldovita pentru complexitatea arhitecturii si frumusetea picturilor, dar e de remarcat si perfectiunea culorilor si a detaliilor de la Voronet si ampla fresca dinspre vest.

 

 

 

Trasee prin tara – Manastirea Voronet

 La Voronet am ajuns pe la 14 si sta sa ploua. Locul gemea de masini, asa ca am fost nevoiti sa parcam undeva in apropiere. In micul hol de la intrare ne inghesuiam, la fel ca la cozile de la pui de pe vremuri.

Taxe peste taxe, dar multi profitau de imbulzeala si intrau fara a mai plati

A fost singura manastire unde am facut fotografii in interior, pe ploaie,

asadar primele doua foto ne apartin

Date despre Manastire

este situata in satul cu acelasi nume, la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului

– e manastire fortificata, la fel ca sucevita si Moldovita ( adica are ziduri ce o inconjoara, ca o fortareata

– are hramul Sfantului Gheorghe

– exista o legenda spusa de Ion Neculce legat de alegerea acestui hram:

Iara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii.

a fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, din 26 mai pana in 14 septembrie, intr-o perioada de timp record.

– Daniil Sihastrul a fost primul staret al manastirii

– in 1547 varul domnitorului Petru Rares, mitropolitul Grigorie Rosca, a adaugat pridvorul si sub privegherea lui s-a facut pictura exterioara

– biserica actuala e construita pe asezamantul unei vechi biserici de lemn

– in pronaos se afla mormantul lui Daniil Sihastru

Manastirea Voronet este socotita „Capela Sixtina a Orientului” pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita „Judecata de apoi”. De asemenea „albastrul de Voronet” este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. 

– Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.

Arhitectura

– Mitropolitul Grigorie Rosca a adoptat o solutie nemaintalnita pana la el: a construit pridvorul dinspre vest deschis, astfel ca a lasat peretele din spate, dinspre vest ca pe un imens ecran pe care a fost pictata celebra scena a „Judecatii de Apoi”

 Foto urmatoare ofera o vedere din trei parti a peretelui vestic:

 

 

– e o sinteza de elemente bizantine – plan triconc cu turla pe naos:

 

de elemente gotice – arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor:

 

de elemente autohtone – turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside:

Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist

 

Manastirea Moldovita (2) – Pictura

Pictura exterioara

Biserica a fost pictată în 1537, atât în interior, cât şi în exterior. Diferenţele de stil semnificative între scene variate indică faptul că trebuie să fi muncit mai mulţi pictori la Moldoviţa.

Pictura exterioară a Bisericii „Buna Vestire” s-a păstrat cel mai bine, dintre toate bisericile bucovinene. Mai ales în faţadele sudică şi estică există picturi care nu au fost şterse de trecerea timpului

 – Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbeste mai mult prin sobrietate si simbolism, cea de la Moldovita, desi continua traditia bizantina, are un caracter mult mai realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele si felul in care sunt asezate in cadrul respectiv, insufla viata scenelor

 -tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de rosul-ocru al Humorului; altii considera ca dominanta gamei cromatice este, in cazul Moldovitei, galbenul auriu cu suave reflexe solare de un fast subtil si o distinsa eleganta

– a fost pictata de  mari artisti din scoala de zugravi moldoveni formata in aceasta perioada

– stilul pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex – desenator, colorist si luminist in egala masura.

– sub streşini, sunt 105 nişe, fiecare cu un înger pictat

 

Pe pilonul vestic, în partea stângă a intrării şi pe înalta deschizătură a faţadei sudice, sunt trei Sfinţi militari pe cai care stau în picioarele dinapoi şi cu o sabie sau o suliţă în mâini

pe faţada sudică, se află cântecul religios Acatistul, una dintre cele mai frumoase teme iconografice, care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Primele sunt cele 12 strofe istorice care relatează naşterea lui Hristos: Buna Vestire, Zămislirea, Fecioara Maria o cunoaşte pe Sfânta Elizabeta, Îndoiala lui Iosif, Naşterea lui Iisus, Calea celor trei magi la Bethleem, Adorarea Magilor, Întoarcerea Magilor, Fuga în Egipt şi Aducerea lui Iisus la templu

– apar si Arborele lui Ieseu(tema care ilustreaza genealogia lui Iisus si nu lipseste de la nici o biserica cu picturi exterioare din Moldova),  Asediul Constantinopolului, Filosofii antici, teme întâlnite si la alte mănăstiri din Bucovina, „Rugul lui Moise”

asediul Constantinopolului

 – „Rugaciunea tutror sfintilor” – Cinul

Pictura exterioara are cateva particularitati
– „Facerea” pe peretele de vest – stalpi si timpane – al pridvorului;
extinderea unor motive ale Judecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului,
lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud
Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri – nu de serafimi – marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a imaginilor

 

 

 

 

– peretele dinspre nord este deteriorat de vreme si de clima

 

 Pictura interioara

pictura interioara a Moldovitei a fost repictata in veacul al XVII-lea, culoare peste culoare

–  In calota este Iisus Pantocratorul, inconjurat de prooroci si apostoli pe tambur, iar principalele scene din viata lui sunt zugravite in pandantivi.

-Maica Domnului cu Iisus in brate troneaza in conca absidei principale, incadrata de doi ingeri si de Ioachim si Ana. Acestea sunt subiectele obisnuite in pictura bisericilor mai vechi cat si in acelea construite de Rares.

Scena reprezentand pe Iisus pe cruce, incadrat de cei doi talhari si de soldati purtand bonete de moda italiana, in doua culori, desfasurata in conca absidei de nord a naosului, este impresionanta in primul rand prin amploarea compozitiei

 – Portretele ctitorilor, Petru Rares impreuna cu doamna Elena si doi copii, de pe peretele de vest al naosului, vadesc  prin expresia ochilor si tinuta lor calma si sobra, incercarea de a reda viata launtrica a personajelor, desi ele pastreaza caracterul unor portrete oficiale

 

 

 

– In naos sint prezentate cele mai de seama episoade din Patimile Domnului in forma de friza (de povestire) ceea ce se numeste in popor „Drumul crucii”.

– alte scene interioare

 

 

 

 

– Chipul Maicii Domnului, zugravit in exterior in timpanurile de deasupra intrarii, tinand cu duiosie in brate pe Iisus copil, cu obrazul lipit de al ei, este plin de expresivitate si se apropie mult de insusirile unui portret. Aceasta icoana este considerata drept una dintre cele mai frumoase din pictura  Moldovitei.

info de pe aceleasi situri 

 crestinortodox,  roumaniantrip, roumanianmonasteries, infotravelroumania etc.

Trasee prin tara – Manastirea Moldovita

Am plecat de la Sucevita si ne-am indreptat spre Moldovita. Drumul trece prin pasul Ciumarna care are peste o mie de metri- e de vis, cu dealuri inalte impadurite, cu case risipite in stilul celor din Fundata, Moeciu, dar din lemn cele mai multe. Liniste, sosea foarte buna.
Manastirile sunt destul de departe, totusi una de alta. Pe harta distanta de la vatra Sucevitei la manastire parea mai mare, dar am mers pe jos cam o suta de metri.
 Aici era ceva mai multa lume, insa varful va fi Voronetul, unde ne calcam pur si simplu pe picioare.
De aici am reusit sa cumpar iconite si o vedere.
Preturile – ca la Sucevita.
intrarea :

prima e fotografie facuta de noi in 28 aprilie




Date despre Manastire:
– e tot manastire fortificata si sunt interesante usile de la intrare caci trebuie sa ridici piciorul ca sa intri.

Date culese de peste tot:
– are hramul Buna Vestire
– Alexandru cel Bun a construit prima manastire Moldovita, pe malul raului cu acelasi nume, la inceputul sec 15, dar ea a fost distrusa de alunecarile de teren sau de un cutremur la inceputul sec 16
– ruinele acestei prime manastiri se gasesc la 500 de m de actuala constructie; ea a fost atestata documentar la 1402
– noua biserica a fost inaltata la 1532 de catre Petru Rares, a carui statuie exista in curtea manastirii

Manastirea este inconjurata de muntii impaduriti ai Bucovinei – la est, muntii Ciumarnei si Dealul Obcinei, la nord Dealul Manastirii, la vest, muntii Argelul si Sicriesul, iar la sud, satul Vatra Moldovitei
– ea e formata din: o casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica

 


– are ziduri puternice inalte de peste 6 m, groase de 1,20 m, ceea ce ii da aspect de fortareata

– fatada are doua turnuri pe colturi si unul central pe sub care se poate trece

 

– construita la poalele muntilor dintre Moldova si Transilvania, se poate sa fi avut scop de aparare, supravegherea zonei de frontiera
– in traditia locala se spune ca staretul era si capetenia unei organizatii cu caracter militar, in care intrau toate satele de razesi de pe valea raului
Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la manastirea Moldovita functiona un important centru cultural, unde se copiau si impodobeau carti bisericesti. Cele mai valoroase manuscrise dateaza din secolul al XV-lea. Activitatea culturala desfasurata in epoca lui Alexandru cel Bun a continuat si in secolele al XVII-lea (se remarca stadaniile episcopului Efrem de Radauti, mare carturar si ctitor la Moldovita, care a organizat aici o scoala de copisti si miniaturisti) si al XVIII-lea.
Arhitectura


Intrarea principala din pridvor in pronaos se face printr-un portal impunator, urmeaza pronaosul spatios, urmat de camera mormintelor (gropnita), care are si o tainita, fapt unic, apoi naosul prelungit pe laturi cu cele doua abside de nord si de sud, iar la est cu incaperea semicirculara, mai adancita a altarului

 

– e renumita pentru cateva elemente arhitecturale:
Interesanta este bolta pronaosului – in locul celor patru arce moldovenesti apare un sistem de opt arce intretaiate, avand aspectul decorative al unei stele.

– a fost construita de mesteri transilvaneni, de aceea poarta semnele stilului gotic tarziu transilvanean
– golurile ferestrelor si inaltimea lor dau ceva din atmosfera catedralelor gotice
– chenarele ferestrelor si ale usilor, taiate in arc frant, cu nervuri si rozete in trifoi, purtand semnele stilului gotic tarziu, transilvanean.


– are un sir de firide inaltate deasupra absidelor si ocnite marunte dispuse sub cornise si pe cilindrul turlei

 

Are un muzeu cu obiecte de valoare inestimabila, care e amenajat in clisiarnita :

pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul al- XV-lea).
– Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.