Copilul-diamant – Alexandru Pargaru

 Am urmarit Codul lui Oreste in seara asta, pentru ca nu ma atragea nimic altceva  la tv, era o emisiune in reluare la B1.

 Am simtit ca acel copil de 15 ani, cu o gandire atat de limpede este ca un diamant, caruia nimic nu ii distruge claritatea, transparenta, puterea de a reflecta orice. Nu e un copil genial de genul olimpic la mate, ci are o intelepciune a sufletului atat de profunda, incat te lasa masca.

 Mi-au ramas intiparite cateva din vorbele lui:

– culoarea rosu turbat e culoarea diavolului

– oamenii nu mai au puterea sa creada in ei si asta este cel mai rau lucru pe care si-l fac

– animalul lui preferat e sarpele si toate reptilele de la care vrea sa primeasca intelepciune;

– ii place modestia si compatimeste suferinta infinita la care e supus calul;

– crede ca cei care fac raul primesc din subconstient o gandire negativa; e uimit de cat de pesimisti sunt oamenii si se intreaba de unde atata pesimism, cand omul ar trebui sa construiasca numai in pozitiv;

– crede ca moartea e un somn profund si viata e o fericire infinita;

– se mira cum de oamenii arunca si azi cu pietre in Iisus care ne-a luat muntele de pacate;

– nu ii place la el faptul ca judeca prea mult oamenii;

– vrea sa se faca preotul lui Dumnezeu, dar si botanist si crede ca nu religia te salveaza, ci credinta.

– culoarea lui preferata e verde si ii place si negrul, care e prea blamat, cand el e culoarea profunda a intelepciunii;

– are ce are cu cuvintele care pentru el au mare insemnatate – de exemplu FAGETES, daca nu ma insel, e cuvantul sufletului sau si inseamna aripa de inger; a visat ca a venit de pe o planeta Wertex, daca nu ma insel, care a fost descoperita intre Luna si Soare.

– crede ca Dumnezeu i-a dat un talant pe care el, cu puterea gandirii lui pozitive il modeleaza cum simte.

 Asadar e o imbinare de inocenta si profunzime, este extrem de expresiv, vorbeste din suflet si zambeste cu o bunatate infinita in priviri. E un copil care ne invata care sunt lucrurile adevarate care ne fac fericiti, lucrurile adevarate ale spiritului. Nu e neaparat ceva iesit din comun, e de fapt normalul, iar Oreste crede ca e vocea intelepciunii care vorbeste de mii de veacuri prin cai din cele mai surprinzatoare.

– canta si muzica populara patruns de credinta si cu mare seriozitate.

– are o mare religiozitate si il viseaza mereu pe Dumnezeu.

– scrie poezii foarte ciudat de profunde;

 Ceea ce ne diferentiaza pe noi, restul oamenilor, de Alexandru este INDOIALA – acest copil pare ca nu o cunoaste, pentru el totul e atat de clar, crede atat de mult in tot ce spune si face.

 Sursa : Jurnalul National:

“Il visez aproape in fiecare noapte pe Dumnezeu, in tot felul. Odata l-am visat in forma de cascada care curgea si facea spume, iar in jurul ei erau pasari, lei care stateau blanzi si erau palmieri, portocali si tot felul de alte vietati si plante. Cred in Dumnezeu pentru ca El mi-a vorbit si a zis ca El ne iubeste, ca El va fi tot timpul cu noi, cu toti oamenii (vorbeste grav, atent si raspicat si in tot timpul acesta ma intreaba daca am apucat sa scriu – n.a.). Si ca eu trebuie sa vestesc lumii poruncile Lui, ca El sa poata intra in inimile oamenilor care stau in fata televizorului si ma urmaresc. Unii oameni mi-au spus ca pupau televizorul cand ma vedeau…“

“Vreau ca biserica mea sa nu aiba nici o religie, pentru ca Iisus (imi atrage atentia sa scriu cu doi “i“, ca “asa e corect“ – n.a.) le-a spus ucenicilor sai sa-si pastreze credinta si nu religiile lumesti. Si acel lacas care va sa fie am sa-l construiesc eu si am sa-i dau culoare portocalie, pentru ca e culoarea raiului, si o cruce verde pe ea, insemnand viata“. Copilul de 11 ani are o teorie personala, distincta si complexa despre religie. “Parerea mea este ca aceste religii lumesti sunt create de oameni ispititi de cel rau, ca sa le creeze si sa le dea in biserici. Aceste religii am spus ca sunt de la cel rau, pentru ca, daca un om care are o religie anume se intalneste cu un altul care are alta religie, unul spune obiceiurile din religia respectiva, iar celalalt spune obiceiurile din religia lui, si atunci se isca o cearta. Si Satan, cand vede ca oamenii se cearta, ii prinde in plasa lui si nu mai lasa ca sa intre Domnul nostru Iisus Hristos in inima lor sa-i mantuiasca.

“Daca un om vrea sa mearga la biserica, biserica este in sufletul lui si el trebuie sa-si gaseasca un coltisor al lui unde sa se roage lui Iisus.

Asa cum mi-am gasit eu o livaduta pe care am numit-o “gradina raiului”, din cauza ca atata blandete si atata lumina dadea Dumnezeu, incat livada aceea a devenit pentru mine un adevarat rai. Dar, din pacate, aceasta livada cat de mica, dar mare in sufletul meu, nu o mai am. Sper ca odata o sa o recapat prin binecuvantata putere a lui Dumnezeu“

ALEXANDRU A INVINS BOALA
Viata acestui copil a fost plina de incercari si suferinta. Pe umerii lui micuti a apasat o cruce greu de dus: un craniofaringiom (tumoare pe creier) ce il impiedica sa creasca.

Tumoarea i-a fost extirpata de doua ori de catre neurochirurgii clujeni. O data, pe cand avea 7 ani, si inca o data, 3 ani mai tarziu. Alexandru a urmat apoi un tratament la o clinica din Germania. Oamenii cu suflet bun au fost alaturi de el de fiecare data si l-au ajutat cu bani pentru plata tratamentului, cu o rugaciune. Dar cel mai mare ajutor a venit de la Dumnezeu. Caci luna trecuta, medicii germani l-au examinat din nou pe baiat si i-au dat vestea cea mare: boala a fost invinsa, iar el e pe drumul cel bun. Din ianuarie, Alexandru va putea incepe un tratament hormonal, pentru a se dezvolta normal.

DUREREA
“Mergea Iisus prin ploaia franta/si-o Maica Sfanta il saruta/ Tiranul in balta de sange cand a calcat/ Inima Maicii s-a faramat; O, Iisuse Doamne Sfant/ Stapanul meu pe-acest pamant/ Tu m-ajuta, ma ocroteste/ De pacate ma fereste!“

SOARE SFANT
“O data sa te mai vad as vrea,/ Ajuta-ma cu puterea ta,/ Sa fiu un copil precum raza ta; Tu esti Sfant,/ Eu pe pamant nu pot straluci/ N-am galbenul tau pur al vietii/ Nici vesnicia tineretii“

BINECUVANTARE
“Ce m-as face mama eu/ De n-as fi copilul tau/ Sa-ti fiu mama mangaiere/ Bucurie si durere/ Ca Dumnezeu m-o dat tie/ Cea mai mare bogatie/ Inima de mama stie“ – Alexandru Pargaru